Morosan Cristina
     
 
Convertizoare statice

 
Laborator 2 -Dispozitive de comanda pe grila comandat cu circuit integrat baa145
Laborator 3 - Redresoare necomandate
Laborator 5 -Dispozitivul de comanda pe grila cu tranzistor unijonctiune
Laborator 6 -Dispozitivul de comanda pe grila trifazat
Laborator 8 -Redresoare comandate si semicomandate monofazate
Laborator 9 -Redresoare comandate si semicomandate trifazate
 
 
 

Redresoare comandate si semicomandate trifazate

        1. Scopul lucrarii este de a studia functionarea redresoarelor comandate si semicomandate trifazate si a modului de conectare a dispozitivelor de comanda pe grila la reteaua trifazata pentru sincronizare si la ventilele redresorului in scopul comenzii cu separare galvanica.
        2. Consideratii teoretice. Redresorul trifazat comandat cu punct median are schema de principiu data in figura 1a.

        Pentru cazul sarcinilor pur rezistive (figura 1b) si pentru unghiuri de comanda a³T/ 6 ( u.nghi masurat din punctul de comutatie naturala A - punct in care cele doua tensiuni de faza se intersecteaza ) ventilele se blocheaza la trecerea prin zero a curentului ( simultan cu trecerea prin zero a tensiunii pe faza respectiva, deci ne aflam in situatia unui regim de curent intrerupt.
        Valoarea tensiunii medii redresate este in acest caz:

pentru.
        In cazul sarcinilor rezistiv inductive sau pur inductive regimul de functionare poate fi de curent intrerupt sau de curent neintrerupt in functie de marimea inductivitatilor de pe sarcina si de valoarea unghiului de comanda. (vezi figura 1b+1c). Pentru unghiuri de comanda mai mici decat unghiul de comanda limita ( a1), daca inductivitatea este suficient de mare se poate functiona numai in regim de curent neintrerupt.
        In acest caz valoarea medie a tensiunii redresate este:

unde este tensiunea medie redresata ideala obtinuta pentru unghi de comanda egal cu zero.
        Se observa aceeasi forma a caracteristicii de comanda Udm/Udmo = cos, ca si la redresorul monofazat comandat in regim de curent neintrerupt, dar avand origini diferite pentru masurarea unghiului de comanda.
        Functionarea in regim de curent neintrerupt la unghiuri de comanda >1, presupune si in acest caz trecerea redresorului in regim global de invertor, adica existenta pe sarcina a unei surse de tensiune continua capabila sa cedeze energie reteei de a1imentare a redresorului trifazat.
        Se remarca si in acest caz o diferenta intre valorile medii ale tensiunilor redresate in cazul functionarii in regim de curent intrerupt, de aceea este interzisa trecerea in timpul functionarii dintr-un regim in celalalt.
        Redresorul comandat trifazat in punte este prezentat in figura 2.a.


        In figura 2b este prezentata forma tensiunii redresate pentru un unghi de comanda mai mic decat unghiul de comanda limita (<l).
        Pentru sarcini rezistive si unghi de comanda >/3, ventilele se blocheaza la trecerea curentului prin zero. In acest caz ne aflam in situatia functionarii in regim de curent intrerupt. Valoarea medie a tensiunii redresate este in acest caz:

        Pentru sarcina inductiva sau rezitiv inductiva si functionare in curent neintrerupt valoarea tensiunii medii redresate este:

        Redresorul trifazat semicomandat in punte are schema de principiu in figura 3a.

        In figura 3b este prezentata forma tensiunii redresate pentru acest caz. Tensiunea redresata Ud nu poate lua valori negative, deoarece diodele din punte pot functiona ca diode de recuperare, acest redresor neputand trece in regim global de invertor. Valoarea medie a tensiuni redresate este:

        Caracteristica de comanda este asemanatoare cu cea de la redresoarele semicomandate monofazate. In acest caz tensiunea medie redresata ideala este:

        Pentru comanda redresoarelor trifazate se poþ folosi trei DCG realizate spre exemplu cu circuite integrate BA 145, sincronizate cu reteaua de alimentare printr-un transformator de sincronizare trifazat in conexiune Dyl, ca cel din figura 4a.

        Comanda redresoarelor trifazate se poate face utilizand blocuri de comanda pe grila realizate pe un singur modul. Acest modul este conectat pe de o parte la transformatorul de sincronizare trifazat iar pe de alta parte la circuitele de poarta ale tiristorului.
        In figura 4b sunt prezentate diagramele fazoriale pentru tensiunile de sincronizare Us1, Us2, Us3.
        Tensiunea Us12 este in urma tensiunii U12 cu 30 grade electrice iar tensiunea Us1, pentru sincronizarea lui DCG1, este in urma tensiunii retelei U1 tot cu 30 de grade electrice. Acest lucru este necesar datorita faptului ca unghiul de comanda se masoara din punctul de comutatie naturala, la redresoarele trifazate, punct defazat in urma cu 30 de grade electrice fata de momentul trecerii prin 0 a tensiunii pe faza respectiva.

        a. Se realizeaza montajul pentru redresorul trifazat comandat cu punct median, unind 1 cu 4, 2 cu 5, 3 cu 6 iar sarcina intre 8 si 12. Se oscilografiaza formele de unda ale curentilor si tensiunior. Se obtine regimul de curent intrerupt.
        b. Se realizeaza montajul de redresor trifazat comandat in punte, unind 1 cu 4 , 2 cu 5, 3 cu 6, iar sarcina intre bornele 8 si 9. Se urmareste functionarea redresorului in regim de curent intrerupt si in regim de curent neintrerupt. Se obtine regimul global de invertor utilizind un M.C.C. ca sarcina.
        c. Se realizeaza montajul de redresor sernicomandat in punte, unind 1 cu 4, 2 cu 5, 3 cu 6, iar sarcina conectata intre 7 si 9. Se observa imposibilitatea trecerii in regim global de invertor.
        d. Daca este posibila aproximarea ungiu1ui de comanda, se traseaza caracteristicile de comanda. Se trag concluzii comaparative intre aceste tipuri de redresoare.

 Forma de unda 1
 Forma de unda 2