Sibiu

Judetul Sibiu, situat in centrul Romaniei, in partea de sud a Transilvaniei, axat in principal in bazinul Oltului, are o suprafata de 5432 km. patrati, prezentand un relief variat, in limitele judetului inglobandu-se inaltimi muntoase, dealuri si depresiuni intinse.
Clima este de tip continental, mai rece decat media pe tara, cu predominarea vanturilor locale: brizele, vanturile de vest si de sud. Apele ce strabat judetul Sibiu sunt tributare Oltului si Muresului.
In limitele sale, judetul cuprinde 7 orase: Sibiu, resedinta de judet, Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni si Medias.
Primele mentiuni documentare despre Sibiu apar intre 1192-1196, sub numele de Cibinium.
Sibiul are o mare importanta turistica, nu numai prin obietivele pe care le detine, ci si prin rolul pe care il joaca in organizarea activitatii de acest fel.

Fortificatiile medievale - Sibiu

In anii 1432, 1438 si 1442, fortificatiile orasului Sibiu, rezista cu succes atacurilor turcesti, fiind extinse continuu.
La jumatatea secolului al XVIII-lea, centura de fortificatii a Sibiului, pe langa portile si bastioanele cunoscute, numara 39 de turnuri, dintre care 28 intretinute de bresle si 11 de administratia orasului.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea - inceputul secolului al XIX-lea, insa, sunt daramate 8 din cele 39 de turnuri si cea mai mare parte a portilor orasului. Imagini ale acestor monumente de arhitectura nu au mai ramas decat pe panzele pictorilor. Puternicele intarituri ale Cetatii Rosii, asa cum fusese botezata de catre turci, au disparut treptat.
Intre cele mai importante turnuri, apartinand acestor fortificatii medievale, se numara: Turnul Sfatului (s.XII, cu modificari pana in s.XIX), Turnul Scarilor (s.XIII) Turnul de Poarta (s.XV) Turnul Archebuzierilor (s.XV), Turnul Dulgherilor (s.XV), Turnul Pulberariei (1552), Turnul Olarilor (s.XVI), Bastionul Soldisch (1627).

Biserica Ursulinelor

Biserica dateaza din secolul al XV-lea (1478), fiind conceputa sub forma de biserica-hala cu un cor hexagonal. Pe laturile de nord si de est, peretii sunt sprijiniti de puternice contrafronturi.
A fost construita din ordinul calugarilor dominicani, iar dupa Reforma a trecut in proprietatea orasului, care a asezat aici o scoala. In 1728, lacasul a fost predat ursulinelor.
Este un monument care pastreaza puternice influente gotice.

Biserica Franciscanilor

Aceasta biserica a fost inaltata in secolul al XV-lea ca biserica-hala, avand un cor poligonal, fara clopotnita. In partea de nord, zidurile sunt sprijinite de puternice contrafronturi. Inainte de Reforma, a apartinut ordinului catolic al calugaritilor clarisine, iar in secolul al XVIII-lea (1714) a intrat in posesiunea franciscanilor.
In 1776, corul s-a prabusit, dar a fost construit in scurt timp. In aceeasi vreme s-au facut transformari fatadei vestice, iar in interior s-au amenajat doua altare. Scluptura Madona cu pruncul dateaza din secolul al XV-lea.

Manastirea Cisterciana

Manastirea Cisterciana-Carta se afla la 17 km de Sibiu, fiind cea mai veche constructie in stil gotic din Romania. A fost intemeiata de calugarii cistericeni (ordin calugaresc originar din Franta) in 1202. In timpul navalirii tatarilor (1241-1242) a fost devastata si incendiata, dar ulterior a fost reconstituita. A fost desfiintata de regele Mihai Corvin in 1474.
In prezent, este biserica a parohiei evanghelice din Carta.

Biserica Evanghelica - Sibiu

A fost construita pe locul unei foste biserici romanice demolata in secolul al XIV-lea. In secolul al XV-lea, biserica a suferit unele modificari: navele laterale au fost largite si nava centrala mult inaltata. In 1471, sacristia a fost marita, iar deasupra navei sudice s-a ridicat o tribuna. Capela a fost si ea marita, capatand forma de astazi. In 1494 s-a terminat si constructia clopotnitei, iar la inceputul secolului al XVI-lea au fost create cele doua pridvoare de la intrare.
In fresca de pe peretele nordic al corului, reprezentand Rastignirea, opera a lui Johannes Roseneau (1445), se resimte influenta artei italiene si din Tarile de Jos. Fresca a fost repictata in 1650 de catre Georg Herman. Foarte interesanta este usa de fier forjat a sacristiei (1471).
In 1585, este achizitioata prima orga, care functioneaza aici pana in 1672, cand a fost montata una noua, existenta si azi.
In numerosul grup de pietre funerare (peste 60) din ferula bisericii se afla si cea a domnitorului muntean Mihnea Voda cel Rau, mort la Sibiu in 1510.

Biserica Catolica - Sibiu

Aceasta biserica a fost ridicata intre 1726 si 1728, de catre calugarii iezuiti. A fost conceputa sub forma de biserica-hala, prezentand atat la exterior cat si la interior, influentele stilului baroc.

Biserica Cisnadioara

Este cel mai insemnat monument de arhitectura saseasca de la inceputul secolului al XIII-lea.
Biserica din Cisnadioara este o cladire de tip bazilical cu trei nave, construita in intregime din piatra. Initial, asa cum se poate vedea din structura partilor dinspre apus, ale navelor laterale, bazilica fusese proiectata sa aiba doua turnuri care n-au mai fost continuate deasupra acoperisului. Constructia data sub forma aceasta inca din prima jumatate a secolului al XIII-lea, biserica a capatat in a doua jumatate a aceluiasi veac un frumos portal romanic incadrat de cateva arcade care trebuiau sa imbrace intreaga fatada de apus si probabil si celelalte fatade, dar care, ca si cele doua turnuri au ramas neexecutate.
Este situata pe varful stancos al muntelui, pe un platou foarte ingust in directia rasarit - apus, fapt care a impus si forma dreptunghiulara a bisericii, forma mai dezvoltata in latime decat in lungime, cum ar fi fost normal. Navele sunt foarte scurte, dar completeaza imaginea caracteristica a acestui monument, ce cuprinde o singura incinta inconjurata cu ziduri de piatra, masurand in latime intre 4 si 6 m spre exterior si 2 pana la 3 m de partea incintei.

Biserica Fortareata - Biertan

Este una dintre cele mai mari si mai cunoscute biserici-fortarete. Este ridicata pe un deal, in centrul comunei. Biserica-hala, cu trei nave, datand din perioada goticului tarziu, a fost ridicata intre 1500 si 1516, corul edificiului preexistent fiind inaltat cu un nivel fortificat. Zidul de incinta, care dateaza din aceeasi epoca, a fost intarit, in cursul secolului al XVI-lea, cu 8 turnuri. Intre acestea turnul vestic avea un rol defensiv. Zidul de incinta se desfasura in forma de spirala, asemenea unei centuri cu trei turnuri, in jurul dealului.
Biserica si-a pastrat mobilierul sau datand de la sfarsitul epocii gotice. Se mai pot, inca, observa frescele de la inceputul secolului al XVI- lea, pe turnul sudic al zidului interior de incinta, ca si pietrele tombale ale mai multor episcopi sasi.
Incepand din 1993, aceasta biserica fortareata, ca si caile de acces din jur, fac parte din lista patrimoniului mondial, elaborata de UNESCO.

Biserica Fortificata - Buzd

A fost construita in secolul al XVI-lea.
Se remarca prin inaltimea nefireasca a corului, prevazut cu metereze si guri de tragere.

Ruinele Cetatii Medias

Pe dealul Cetatii au fost identificate urmele unei fortificatii datand din epoca fierului. Cronicele din secolul al XVII-lea vorbesc despre fundarea cetatii pe la 1146. Prima mentiune documentara dateaza insa din 1267. I se spunea "villa Medies".
Matei Corvin hotaraste refacerea cetatii, ridicand trei randuri de ziduri puternice si cinci turnuri de aparare.

Biserica Fortificata - Medias

Aceasta biserica a fost ridicata intre secolele al XIV-lea si al XV-lea. Se distinge printr-un ansamblu valoros de picturi murale gotice. Turnul sau, de 74 m., are un ceas care indica fazele lunii. In1476, in acest turn a fost inchis Vlad Tepes in urma unui conflict cu Matei Corvin.

Biserica Reformata - Ocna Sibiului

Biserica reformata din Ocna Sibiului a fost construita in stil romanic in a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Prezinta bolti gotice, datand din secolul al XVI-lea si picturi murale.

Biserica Brancoveanu

Biserica Brancoveanu din Ocna Sibiului, este ctitoria lui Mihai Viteazul din 1600. A fost refacuta de Constantin Brancoveanu in 1701 ca o dovada concreta a stranselor legaturi culturale intre tarile din evul mediu.

Biserica Evanghelica - Cisnadie

A fost ridicata la inceputul secolului al XIII-lea ca o bazilica romanica cu trei nave. Prin numeroase transformari in timp a pierdut aspectul ei romanic, numai baza ramanand nemodificata. In biserica este pastrata o lespede funerara descoperita in cimitirul vechi folosit pana la 1862, lespede care constituie un indiciu asupra provenientei sasilor.
In secolul al XV-lea a fost fortificata, fiind inconjurata de o centura de ziduri si turnuri de aparare.
Biserica-cetate pastreaza o parte din turnuri pana in zilele noastre: "Turnul Paznicului", "Turnul Primariei", "Turnul Slaninei", "Turnul Faurilor de securi", "Turnul Scolii" si turnul situat in curtea parohiala, cu 59 m inaltime, in forma actuala, datand din 1751. In varf a avut un glob aurit. A fost traznit de mai multe ori si a ars. Pentru a-l feri de incendii, s-a instalat pe el primul paratraznet din Transilvania, confectionat din cupru.
Biserica - cetate e considerata ca avand cel mai vechi ceas din Transilvania.

Biserica Evanghelica - Darlos

A fost construita in secolul al XV-lea. Biserica prezinta un frumos portal realizat sculptural printr-o imbinare de elemente gotice si renascentiste.

Biserica Evanghelica "Margareta"

Aceasta biserica puternic fortificata, a fost cladita intre secolele al XV-lea si al XVI-lea, pe ruinele unei bazilici romanice ce apartinuse benedictelor. Doar nava laterala din partea de nord si cateva fresce se mai pasreaza din vechea constructie. Biserica a fost realizata dupa un plan bazilical, cu un turn, inalt de peste 70 m. Acoperisul este realizat din placi de teracota smaltuita. Un triptic pictat intre 1474 si 1479, prezinta un interes deosebit. Unul din panourile acestuia, reprezentand Crucificarea, are ca fundal o vedere a vechii Viene. In biserica se pastreaza cea mai veche cristelnita, executata din bronz (sec. XIV). O piatra comemorativa este montata in curte, in memoria lui Stefan Ludwig Roth (1796-1849).

Biserica Evanghelica Laslea

Situata in satul Malancrav, aceasta biserica este construita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de catre reprezentatii familiei Apafy. In corul acestei biserici s-a pastrat cel mai valoros ansamblu de picturi murale gotice din Transilvania. Acestea au fost realizate in jurul anului 1405.

Primaria Veche

Este o consructie impunatoare construta in secolul al XV-lea, de catre Thomas Altenberger. Prezinta elemente specifice trecerii de la gotic la Renastere.Din prima faza a constructiei dateaza si turnul din coltul cladirii. Pe cadrul usii acestuia, se poate obseva blazonul lui Thomas Altenberger.
In secolul al XVI-lea, constructiei i s-au facut unele completari in partea de nord-est. Latura de est a cladirii a fost ridicata in secolul al XVII-lea, iar ferestrele au fost executate in secolul trecut dupa modele gotice. Inscriptia latineasca de pe poarta de intrare, dateaza din 1783, fiind inspirata de vizita lui Iosif al II-lea la Sibiu.

Cladirea Universitatii Sasesti

Este o constructie la care se mai pot vedea elemente gotice si renascentiste. Aici au fost scoase la lumina elemente de constructie gotica de la mijlocul secolului al XV-lea
In aceasta cladire a fost instalat oficiul monetar, atestat in documente inca din 1456.Mai tarziu aici si-a avut sediul Universitatea saseasca. Tot aici, in jurul anului 1520, a fost oficiat primul serviciu religios protestant, in deceniile care au precedat Reforma.

Ruinele Cetatii Talmaciu

Sunt atestate documentar la 1370, sub numele de "castrum Lanchron", fiind situate la sudul localitatii Talmaciu, la 18 km. de Sibiu. Fortificatia se afla pe un deal ce domina trecerea spre valea Oltului la intrarea acestuia in defileul Turnul Rosu.
Au facut parte din sistemul de aparare a sud-estului Transilvaniei. Dovedindu-si ineficacitatea in fata incursiunilor otomane din secolul al XV-lea, au fost demolate in 1483 din ordinul lui Matei Corvin.

Cetatea de pamant Rasinari

Cetate de pamant-Rasinari dateaza din secolul al XIII-lea. A fost o cetate medievala de granita, care astazi este doar in ruine.

Cetatea Taraneasca Slimnic

Mentionata in documentele de la 1282 si 1309, cetatea taraneasca a fost construita anterior secolului al XV-lea.
Biserica cetate a fost construita pe un deal din comuna Slimnic, unde, astazi, se mai observa resturile unor fortificatii feudale.

Zidul Cetatii si turnurile Hartenek

Reprezinta a treia centura de fortificatie a orasului Sibiu, fiind consolidate in secolul al XVII-lea.

Catedrala Armeneasca - Dumbraveni

Situata in Dumbraveni, la 20 km de Medias, catedrala armeneasca este construita in stil baroc, impresionand prin proportiile sale impunatoare.
Dateza din vremea Mariei Tereza.

Castelul Apafy

Situat la 20 km. de Medias, in Dumbraveni, castelul a apartinut familiei princepelui Transilvaniei, Mihai Apafy.
A fost ridicat intre 1552 si 1563, stilul in care e lucrat fiind cel renascentist. Astazi, este o scoala.

Catedrala Ortodoxa - Sibiu

A fost construita in anul 1778, iar apoi reconstruita in anul 1906. Aceasta catedrala detine elemente ale stilului baroc si se remarca prin coloanele inalte si turnuri cu scari in spirala.

Palatul Brukenthal - Avrig

Aflat la 30 km. distanta de Sibiu, reprezinta o constructie de mari dimensiuni, fiind realizata in stil baroc. Cladirea a fost resedinta de vara a baronului Samuel von Brukenthal, consilier al Mariei Tereza si guvernator al Transilvaniei (1721-1803), pasionat colectionar de opere de arta.
Construit intre 1780 si 1785, palatul detine unul din cele mai frumoase parcuri, organizat in terase largi care coboara spre lunca Oltului. In present adaposteste un sanatoriu.

Palatul Brukenthal si Casa Albastra - Sibiu

A fost construit in stil baroc austriac, intre 1778 si 1788, de catre arhitectul Martinell. Astazi, acesta a devenit un muzeu de arta ce cuprinde colectii importante si valoroase de arta plastica.

Monumentul de la Selimbar

Aflat la 5 km de Sibiu, a fost ridicat din initiativa Astrei, in amintirea victoriei reputate aici de oastea lui Mihai Viteazul asupra trupelor lui Andrei Bathory din 18 octombrie 1599. In urma acestei victorii, Mihai Viteazul devine si voievod al Transilvaniei, facand primul pas spre unirea celor trei mari provincii romanesti.

Paltinis

La 35 km de Sibiu si 90 km de Medias, in Muntii Cindrel, se gaseste statiunea Paltinis, la o altitudine de 1450 m, fiind statiunea aflata la cea mai ridicata altitudine din tara noastra.
A fost infiintata de Societatea Carpatina Transilvana, in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Cadrul natural pitoresc, zapezile care se mentin 5-6 luni pe an, precum si obiectivele de interes cultural - Casa memoriala Constantin Noica si complexul "La schit", constituie adevarate puncte de atractie pentru turisti.
Partiile de schi amenajate, telescaunul si teleschiul, constituie in anotimpul rece puncte de atractie pentru iubitorii sporturilor de iarna.
Printre principalii sai factori terapeutici se inscriu climatul alpin de mare altitudine, aerul tonifiant, puternic ozonat, cu aerosoli iodati, temperatura moderata (temperatura medie anuala: 4oC), verile racoroase, fara vanturi puternice, cu multe zile senine splendidul peisaj montan al muntilor ale caror varfuri trec peste 2000 m, padurile de brad.
Numeroase poteci marcate ajuta pe turistii care poposesc aici sa cunoasca Muntii Cindrelului (de aici sunt usor accesibile Cheile Cibinului si Valea Sadului, cu seria de baraje), si Lotrului. In lunile de iarna (circa 6 luni), zapada abundenta de pe pantele muntilor, adauga Paltinisului valentele unei reputate statiuni pentru practicarea sporturilor de sezon. Pentru schi si sanius sunt amenajate partii cu diferite grade de dificultate (ex. cea de pe Muntele Oncesti).
La Schit, langa biserica de lemn este mormantul filozofului C-tin Noica (1907- 1987).

Ocna Sibiului

Ocna Sibiului este o statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 15 km nord de Sibiu, pe valea raului Visa, in depresiunea Sibiului, intr-o regiune inconjurata de paduri de stejari seculari si cu un subsol bogat in minereuri de sare.
Prima statiune balneara a fost infiintata aici in 1845 si de atunci Ocna Sibiului si-a atras renumele datorita lacurilor helio-termice formate in locul unor vechi mine de sare surpate.
Astazi, pe masivul de sare de la Ocna Sibiului se aflã un complex de nu mai putin de 15 lacuri (cu apa minerala cloruro-sodica) ce ocupa cavitatile vechilor saline, unele dintre ele fiind folosite de stabilimentul balnear, altele ca stranduri publice. Multe dintre aceste lacuri au o concentratie de sare de 260 grame/litru. Lacul Avram Iancu, cu o adancime de 132,5 m, este considerat cel mai adanc lac de ocna din tara.
Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuala medie (8,80C), efectele curative ale apei sarate din lacuri, reprezinta inestimabile surse de sanatate.

Defileul Oltului

Defileul Oltului, reprezentand12 km din jumatatea nordica pe teritoriul judetului Sibiu, renumit pentru pitorescul sau, desparte Muntii Cindrel si Lotru de Fagaras, si este o zona de mare valoare turistica prin privelistile naturale pe care le ofera.
Defileul atinge intensitatea maxima intre Turnu Rosu si Cozia, unde varfurile muntilor domina cu peste 1700 m aceasta vale transversala a Carpatilor romanesti. Numeroase cascade (dintre care Balea este cea mai frumoasa) se formeaza datorita pantei foarte inclinate a muntilor Fagarasi, apele coborand in salturi peste versantii lor abrupti si denivelarile accentuate.

"Lacul fara fund" de la Ocna Sibiului

Rezervatia geologica ocupa o suprafata de 0,20 ha. Din cele 10 lacuri cu apa sarata si cele 5 cu apa dulce care se afla in statiunea Ocna Sibiului, "Lacul fara fund" este ocrotit fiind declarat monument al naturii. Lacul are o adancime de 34,5 m , un diametru de 50 m, forma ovala si a luat nastere prin prabusirea unei ocne parasite in anul 1775. O trasatura specifica este stratificatia apei, salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului se gaseste o panza de apa dulce permanenta, iar la adancimea stratului de apa sarata se acumuleaza permanent caldura. Apele lacului sunt populate de o fauna specifica mediului salin. Diferenta de salinitate si temperatura este folosita in scopuri terapeutice.

Statiunea Baile Bazna

La 18 km de Medias se gaseste statiunea Baile Bazna, atestata documentar in anul 1302. Asezarea este situata intr-o regiune deluroasa in nordul Mediasului. Factorii naturali de cura sunt apa minerala bogata in saruri, namol mineral si sarea de Bazna. In nord-estul statiunii se afla Lacul Crater, format in 1924 prin scufundarea unei sonde de exploatare a gazului metan.
Emanatiile de gaz metan sunt caracteristica principala care-l include printre putinele fenomene de acest gen din tara si din lume. Statiunea este cunoscuta atat datorita cadrului natural pitoresc cat si pentru tratamentul afectiunilor biliare, genitale, afectiunilor sistemului nervos periferic, bolilor reumatice, afectiunilor ortopedice si ale aparatului respirator. In zona se practica intens agroturismul.

Statiunea Miercurea Sibiului

Situata pe malul Paraului Secas, statiunea de interes local Miercurea Sibiului este cunoscuta atat datorita cadrului natural deosebit cat si pentru apele minerale iodurate si cloruro-sodice, indicate in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor si sistemului nervos periferic.

Calcarele de la Turnu Rosu

Rezervatia este situata la poalele Muntilor Fagaras, in comuna Turnu Rosu, in apropierea defileului Oltului. Calcarele de aici au facut obiectul a numeroase lucrari stiintifice, ca urmare a bogatei faune fosile ce numara aproximativ 180 de forme. Au fost descoperite aici peste 60 de specii de rechini, printre care si o specie de rechin gigant, precum si diverse exemplare de moluste.
Avand o mare valoare stiintifica si paleontologica, Calcarele de la Turnu Rosu au fost puse sub ocrotire, o suprafata de 26,4 ha fiind declarata rezervatie naturala.

Rezervatia Calcarele de la Cisnadioara

Este o rezervatie geologica reprezentand un bloc masiv de calcar in care s-a identificat o fauna fosila bogata si variata.
Rocile din jurul ei s-au depus in mediul marin in timpul Cretacicului. Depozitele cretacice se intind pe cca. 1km patrati. Geologic intalnim o varietate mare de roci: conglomerate, marne nisipoase, gresii, brecci, etc. Cercetatorii au identificat in cadrul lor o bogata microfauna acvatica: foraminifere, corali, gasteropode, lamelibranhiate, resturi de pesti, moluste.
In aceste roci este sculptata stanca cu forma bizara alcatuita din conglomerate si calcare cretacice.
Inalta de 3-4 metri, este rezultatul eroziunii apelor curgatoare, a Paraului Argintului care intr-un timp indelungat a ros-o in forma de azi.
Este declarata monument al naturii atat datorita formei ei ciudate, cat si prin faptul ca fosilele continute ajuta sa se reconstituie paleogeografia locurilor din timpuri indepartate.

Iezerele Cindrelului

Situata pe versantul nordic al Platformei Frumoasa-Cindrel, rezervatia Iezerele Cindrelului este complexa si cuprinde trei circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic si Iezerul Mare, iar pe versantul estic circul Iubea Rasinarului.
Fauna specifica care populeaza zona glaciara de pe Cindrel este formata din ursi, lupi, capre negre si o serie de specii de pasari.

Lacul si golful alpin Balea

Monument al naturii, lacul glaciar Balea este unul dintre cele mai mari lacuri din Muntii Fagarasului, avand o suprafata de 120 ha, o lungime de 360 m, o latime de 240 m si o adancime medie de 11 m. Lacul este situat la altitudinea de 2034 m, intr-un circ glaciar, fiind cuprins intre Defileul Oltului si poalele Muntilor Piatra Craiului.
Vegetatia din perimetrul lacului este de tip hidrofil, fiind formata din rogozuri si plante ca: patlagina alpina, papadia alpina, splina, etc. Flora alpina mai cuprinde gentiane, garofite, flori de colt si sangele voinicului. Pe Muchea Balei creste o vegetatie variata ce cuprinde smardar, merisor, garofita cu flori rosii si militea, precum si floarea de colt si macul galben.
O suprafata de 100 ha din jurul lacului este declarata rezervatie stiintifica. O serie de plante sunt ocrotite: smardanul, floarea de colt, sangele voinicului, floarea de colt, angelica, tisa, ghintura galbena, gusa porumbelului si sapunarita mica. Animalele ocrotite care populeaza zona alpina si a padurilor sunt: capra neagra, vulturul plesuv sur, rasul, acvila de munte, corbul, cocosul de munte si vulturul plesuv brun.

Lacul glaciar Avrig

Asezat sub varfurile Ciortea in Muntii Fagaras, are altitudinea de 2010 m. De forma trapezoidal neregulata, lacul este orientat pe directia vest - est si are lungimea de 182 m si latimea maxima de 101 m. Adancimea maxima de 4,5 m este realizata spre mijlocul lui, inscriind cu aceste date un volum de 41400 m3. Are suprafata de 1,50 ha. Este un lac cu o alimentare saraca, formata din 3 firisoare de apa ce se scurg de pe versanti, motiv pentru care si emisarul situat in coltul sud - estic are un debit foarte redus (5 l pe minut).
Lacul a fost populat cu puieti de pastrav fantanel.

Lacul glaciar Podragu Mic

Este situat in Muntii Fagaras. A fost populat cu puieti de pastrav indigen, dar lipsa unor locuri de adapost, adancimea mica a apei (2 m), suprafata redusa (0,25 ha), poluarea intensa de la cabana Podragu, l-au facut impropriu vietii piscicole.

Cibin

Este un lac de baraj, format dintr-un baraj de ciment (73,5 m) si un lac de acumulare de 17,4 milioane metri cubi de apã.

Vulcanii noroiosi - Hasag

Rezervatia geologica Vulcanii noroiosi se afla la o distanta de 21 km de Sibiu.
Este o rezervatie geologica interesanta reprezentata de "vulcani" in miniatura.
Datorita constitutiei geologice si existentei in subsol a hidrocarburilor si gazelor de zacamant, ca si apelor care inmoaie masa argiloasa si o transforma in noroi, gazele de adancime ies la suprfata, antrenand noroiul si facandu-l sa "fiarba" la locul de iesire. Noroiul evacuat la suprafata a format conurile prin care iese apa, in care bolboroseste gazul metan.