Ceramica gasita aici se incadreaza intr-o perioada a timpului cînd sa produs un proces de de formare a cutlturii geto -dace din cea de-a doua epoca a fierului. In cuprinsul asezarii au fost gasite si alte fragment ceramice datate in secolele XIV-XVII ,in locurile numite Toloaca,Borhinesti si Siliste.

Prima atesatre documenatra dateaza din anul 1432, cind Ilie voievod daruieste jumatate din satul Bosanci boerului sau Isaiea.Acest lucru atesta faptul ca satul Bosanci avea o anumita vechime si marime.

Razboiul ruso-turc din 1768-1774 a avut repercusiuni negtative pentru romini ,partea de nord -vest a Moldovei devenind posesiune austriacã pentru 144 de ani.Conventia ruso-turcã din 7 mai acelasi an a stabilit elementele concrete ale anexãrii teritoriului mentionat de catre Casa de Habsburg ,satul Bosanci apartinând si el noii stapiniri.

In urma recesamintului efectuat de autoritatile habsburgice in anul 1780, in Bosanci locuiau 138 de familii.Un secol mai tirziu s-a infiintat o vama in comuna ,conform conventiei comerciale si vamale semnate de Imperiul austroungar cu Rominia in anul 1888.Acest lucru a facilitat schimbul de marfuri intre Regatul Rominiei si Bucovina .

Prima scoala din comuna Bosanci a fost infiintata in anul 1859 ,iar biserica actuala a fost construita in anul 1907 de catre mitropolitul Bucovinei Vladimir Repta ,in apropierea fostului lacas de cult ,ce a fost construit sub patronajul Mitropoliei de la Iasi in anul 1774.

Ca si alte localitati bucovinene si Bosanciul a contribuit cu oameni si cu materiale la bataliile din primul razboi mondial,1375 de bosanceni au adus tributul de singe pentru cauza nationala. Proclamarea unirii Bucovinei cu Rominia din 28 noiembrie 1918 a deschis noi perspective comunei Bosanci ,pe care cel de-al doelea razboi mondial le-a estopat ,in anul 1944 viata economica fiind temporar paralizaã ,iar locuitorii evacuati.

Daca reforma agrara din 1945 a impropietarit un mare numar de locuitori nevoiasi ,colectivizarea ce a urmat nu a rezolvat problemele agriculturii cu toate