Info Generale
|
|
Edificii Culturale |
 |
Cazare si masa |
 |
Turul Manastirilor |
 |
Traditii |
 |
| |
biserica Sfantul Dumitru din Suceava ...
istoric
Petru Rares(1527-1538, 1541-1546)este ctitorul bisericii Sfintul
Dumitru din centrul orasului Suceva.
Biserica a fost inaltata in perioada 10 august 1534 - 30 august 1535,
de catre mesterul Ion Zidarul din Bistrita.
pictura
Pictura murala, atit in interior cit si in exterior, a fost realizata
in anii 1537-1538. In pridvor nu se mai vad urme de fresce, iar in
pronaos ele sint foarte innegrite. In schimb, in naos si in altar au
fost restaurate in cea mai mare parte, incepind din anul 1997, de
catre cunoscutul pictor prof. Nicolae Sava din Bucuresti, care a
reusit sa produca una din cele mai mari surprize estetice ale artei
sacre medievale. Restaurarea picturii interioare este sponsorizata in
primul rind prin contributia medicului american de origine romana
Michael Ranette, din Chicago, fiul regretatului preot Mircea
Rasmistriuc din Dragoesti(Suceava). In ce priveste frescele
exterioare, nu mai sint vizibile acum decit fragmente sterse din Imnul
Acatist si Arborele lui Iesei, pe fatada sudica.
Arta lui Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rar
es,
caracterizata prin desenul auster si nobil, echilibrul compozitiei,
prin folosirea unei game cromatice restrinse dominata de rosul
caramiziu, rozul suav, galbenul, albastrul si verdele, poate fi
admirata mai ales pe peretele sudic al naosului, unde se afla si
tabloul votiv. Autorul acestuia, in care sint reprezentati Petru Rares
alaturi de sotia sa, Elena si primii lor copii, Ilias si Stefan, nu
putea fi altul decit pictorul stabilit la Curtea Domneasca, Toma. In
schimb, pe peretele nordic, cel mai talentat discipol al sau, tinarul
Dragos Coman, fiul unui preot din Iasi, isi dezvaluie pentru prima
oara calitatile plastice si picturale de exceptie. Hieratismul mai
pregnant al maestrului e abandonat, portretele sale fiind remarcabile
prin realismul si fluiditatea expresiei, prin insolitul pozitiilor si
tratarea libera a miscarilor. Desenul sau plin de acuratete si lirism
e acompaniat de o gama cromatica cu scinteieri de pietre pretioase.
Detaliul pare lucrat in filigran, arabescurile sint de o inventivitate
specific orientala, totul integrat in compozitii ce amintesc de o
matematica celesta. Marca sa stilistica inconfundabila este data de o
sinteza originala intre Occident si Bizant, intre ortodoxie si
biserica romano-catolica, fapt ce denota deschiderea, toleranta si
spiritul ecumenic de la curtea lui Petru Rares, toate acestea fiind
pattern-uri ale unor minti luminate. In acest sens, nimic nu poate fi
mai graitor decit reprezentarea, de catre Dragos Coman, a ''Invierii''
in dubla ipostaza, ortodoxa si catolica, doua scene alaturate, din
apropierea catapeteasmei. Acestea sint precedate de o scena ampla, in
care iudeii ii cer lui Pilat sa pecetluiasca piatra de mormint a lui
Iisus si sa o pazeasca cu soldatii, redati tot cu acele coifuri
ascutite ce pot fi vazute si la biserica din Arbore, o capodopera prin
arta compozitiei si minutiozitatea tratarii detaliilor, dar si prin
''muzica'' magica a culorilor.
arhitectura
Biserica Sf. Dumitru este de plan triconc, cu turla pe naos, compusa
din pridvor inchis, pronaos, naos si sfintul altar. Este un edificiu
de piatra impunator, de dimensiuni destul de mari(lungimea de 35 de
metri, latimea de 10 metri si inaltimea de 27 de metri), la care
frapeaza ingemanarea dintre masivul corp dreptunghiular si elegantele
abside de forma poligonala, dispuse in semicerc. Soclul inalt, din
piatra cioplita, pridvorul cu mari ferestre gotice, ca la Probota,
contraforturile si firidele alungite, cele doua rinduri de ocnite,
mari si mici, din partea superioara a fatadei sporesc caracterul
monumental si decorativ al sfintului lacas. Turla supla situata
deasupra naosului, este construita din caramida, mai intii pe o baza
patrata si apoi pe una stelata. O frumoasa pisanie aflata deasupra
usii de intrare, din pacate destul de afectata in ultimii ani de
ploile acide provocate de poluarea din zona industriala, este
ornamentata cu doi ingerasi dolofani care tin o cununa din frunze de
laur, in mijlocul careia se afla cunoscuta stema a Moldovei din vremea
lui Stefan cel Mare. Motivul apartine Renasterii italiene si aminteste
de arta sculptorului Mino da Fiesole, cel care a lucrat la Capela
Sixtina din Vatican.
Pridvorul bisericii este acoperit cu o bolta semicilindrica lunga, iar
pronaosul este de forma dreptunghiulara, aproape patrata si boltit
printr-un sistem de arcuri piezise, la fel ca la Moldovita. Printr-o
imensa arcada se patrunde in naos, impodobit cu o frumoasa bolta
cilindrica in stil moldovenesc, cu pandantivi si arcuri. Altarul de
forma semicirculara este boltit printr-un sfert de sfera. Tot
ansamblul arhitectonic pare a fi o sinteza intre Probota, sfintul
lacas gindit de la inceput ca necropola a lui Petru Rares, Moldovita,
o alta ctitorie a sa, si catedrala mitropolitana Sfintul Gheorghe de
la Manastirea Sfintul Ioan cel Nou din Suceava.
In curtea bisericii, la circa 30 de metri de altar, se inalta
turnul-clopotnita, putin inclinat din cauza unor lente alunecari de
teren, cel mai semet si inalt turn medieval al Sucevei, un insemn de
autoritate inaltat in 1560 de un alt Musatin, domnitorul Alexandru
Lapusneanu, pe locul celui din vremea lui Petru Rares, distrus din
motive necunoscute. In secolul al XIX-lea, deasupra celor trei etaje
initiale ale turnului s-a mai adaugat inca unul, de forma unei turle
cu baza octogonala, peste care se inalta virful acoperisului.
Armonioasa si zvelta, impodobita cu extraordinare fresce interioare si
exterioare de catre marii artisti ai Moldovei, biserica Sfintul
Dumitru era in vremea lui Petru Rares inima iluminanta si vie a
centrului Sucevei si a ansamblului Curtii Domnesti. Prima intrupare a
Curtii Domnesti a fost opera lui Petru I Musat, fiind formata din cel
putin 10 cladiri din lemn si piatra, asa cum sustine arheologul care o
cunoaste cel mai temeinic, Florin Hau, directorul Muzeului National al
Bucovinei. Distrusa de un incendiu devastator la jumatatea secolului
al XV-lea, ea a fost reconstruita din temelii numai din piatra, de
catre Stefan cel Mare. Pe vremea cind locuia acolo Toma de la Suceava,
Curtea Domneasca era un edificiu impunator in forma de ''L'', cu
latura mica spre est, in directia Cetatii de Scaun, iar cea mare spre
nord, in apropierea bisericii Sf. Dumitru si a pietei centrale a
tirgului medieval Suceava. Avea si doua masive turnuri, unul in zona
estica, avind latura de 10 metri, construit de Petru I Musat, si altul
in cea sudica, cu latura de 6 metri. Atit interiorul cit si exteriorul
curtii erau pavate elegant cu lespezi mari de cariera, si o retea
complexa de conducte din olane de lut ars asigura alimentarea cu apa a
cladirilor si probabil a bisericii.
Cahlele smaltuite decorate cu figuri de cavaleri, gasite printre
ruine, pot fi catalizatorul imaginatiei noastre, care completeaza in
mod firesc decorul Curtii Domnesti cu ceramica si caramizi smaltuite
de diferite culori inserate pe peretii interiori si exteriori,
broderii realizate la Putna, icoane provenite de la Muntele Athos sau
de la Moscova, covoare orientale, oglinzi venetiene, somptuoase
vesminte occidentale si orientale, bijuterii din aur si argint pline
de nestemate si perle, si poate chiar fresce cu caracter laic
zugravite de Toma, ca in Palatul Dogilor din Venetia, in care erau
redate portretele si faptele de vitejie ale domnilor moldoveni.
|
|
Prezentare: |
 |
Autor |
 |
Trimiteri |
 |
Link-uri 154 |
 |
|
|