|
Info Generale
|
|
|
Edificii Culturale |
|
|
Cazare si masa |
|
|
Turul Manastirilor |
|
|
Traditii |
 |
| |
manasirea Mirauti din Suceava...
istoric
Traditia spune ca pe platoul acesta, situat la jumatatea distantei dintre Curtea Domneasca
si Cetatea de Scaun, cunoscut in vechime sub numele Dealul Tatarilor, a fost inaltata
prima biserica de lemn, in momentul cind localitatea era abia un catun, fapt semnalat si de
marele carturar sucevean Simion Florea Marian. Acelasi sfint lacas a fost timp de peste
120 de ani sediul primei Mitropolii a Moldovei. In sfirsit, el este ctitoria unuia dintre
cei dintii ''descalecatori de tara, datatori de legi si datini''(M.Eminescu), Petru I Musat.
Tot la biserica Mirauti au fost unsi cu mir de la Sfintul Mormint, eroii civilizatori ai
Moldovei, de la Alexandru cel Bun la Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, cel care
''nu in betii, nici in ospete petrecea, ci ca un strajer in toate partile priveghiia, ca
sa nu stirbeasca tara ce-i ramasese de la tata-sau''(Grigore Ureche).
Ctitorul fostei Mitropolii a Moldovei cu sediul la biserica Mirauti, Petru I Musat
(1375-1391), nepotul domnului descalecator Bogdan I, este voievodul inaugurator care a inaltat
sistemul de cetati din Tara Moldovei(fortul viitoarei Cetati de Scaun, Curtea Domneasca din
Suceava, Cetatea Scheia, Cetatea Neamtului si Cetatea Romanului), si a batut prima moneda
a noului stat european(grosul de argint, cu cap de bour). Dupa infaptuirea puternicei uniuni
polono-lituaniene din 1385, care cuprindea si importante parti ale Rusiei, Petru I
realizeaza o inteligenta politica de aliante, acceptind sa fie vasalul regelui Poloniei,
Wladyslaw Jagello, in 1387. Erau astfel spulberate pretentiile de hegemonie ale regatului
Ungariei, iar prestigiul international al Tarii Moldovei inregistra un curs ascendent.
Juramintul vasalic a fost depus de Petru I la Lwow, in fata unei cruci tinute in miini
de Kiprian, mitropolit al Kievului si al intregii Rusii, un cunoscut ierarh de origine
bulgara, reprezentant de elita al Patriarhiei de la Constantinopol. Acesta a fost primul
contact oficial cunoscut intre Moldova si Bizant, istoricii considerindu-l un fel de
acord de principiu pentru infiintarea primei mitropolii ortodoxe, initiativa a lui
Petru I, care a renuntat cu acest prilej la confesiunea catolica, impartasind credinta
majoritatii locuitorilor tarii. Putin cunoscut este faptul ca in 1370, Latcu Voda,
fiul lui Bogdan I, reusise sa inscrie recent intemeiata Tara a Moldovei, pe o alta
traiectorie spirituala, mai inrudita cu cea occidentala. In urma unor tratative,
Papa i-a acordat o episcopie in dependenta directa de Vatican, cu sediul la Siret,
capitala de atunci a Moldovei.
Doar imprejurarile internationale nefavorabile au facut ca noul stat moldovean, si poate
Romania de mai tirziu, sa nu aiba un destin istoric si duhovnicesc legat de catolicism.
Peste 5 ani, regele Poloniei, Ludovic de Anjou, pune capat initiativei lui Latcu Voda.
Drumurile catre Vatican fiind inchise, voievozii de mai tirziu au incercat sa obtina
independenta ecleziastica de la Bizant. Atit Petru I, cit si Roman Voda, ulterior, l-au
propus ca mitropolit al Moldovei pe episcopul Iosif, lucru neacceptat de Patriarhia de
Constantinopol, care dorea sa-si impuna ierarhii proprii, precum Theodosie sau Ieremia.
Abia voievodul Alexandru cel Bun, care-l prefera tot pe Iosif, iubit si apreciat de
asemenea de localnici, reuseste sa obtina acordul Bizantului. Patriarhul Matei I a
dat in sfirsit binecuvintarea ca fostul episcop al Cetatii Albe, anatemizat cu
citiva ani inainte, sa urce intiiul pe scaunul mitropolitan de la biserica Sfintul
Gheorghe(Mirauti), in 26 iulie 1401.
Distrusa in timpul unei invazii a tatarilor din 1513 si refacuta de Bogdan al III-lea
pentru a adaposti in continuare moastele Sfintului Ioan cel Nou, in a doua jumatate a
secolului al XVII-lea si in secolul al XVIII-lea biserica Mirauti ajunge din nou intr-o
stare de degradare avansata. O fotografie publicata in anii '20 de G. Bals, si realizata
inaintea restaurarii coordonate de Karl Romstorfer in perioada1898-1903, ne infatiseaza un
edificiu lipsit in cea mai mare parte de acoperis, cu zidurile crapate si clopotnita pe
jumatate distrusa, prada naturii salbatice dezlantuite.
arhitectura
Actuala biserica, aflata intr-un complex proces de restaurare, este de plan triconc,
cu turla pe naos si cu un impetuos turn-clopotnita situat pe latura sudica, al carui
parter cu usa de acces are aspectul unui pridvor, fiind o constructie apartinind primelor
doua decenii ale secolului al XVII-lea.
Pridvorul-clopotnita si frumoasele rinduri de caramizi asezate in zimti reprezinta o
influenta a stilului muntenesc, tot mai frecventa in construirea noilor lacase de cult din
Modova, incepind cu secolul al XVII-lea. Totusi, un amanunt interesant este fatul ca
pridvorul-clopotnita de pe latura sudica este un element specific si bisericii Sfintul
Nicolae din Balinesti, ctitorie a logofatului Ioan Tautu din anii 1492-1493
Descoperirile arheologice au scos la iveala 23 de morminte, dintre care unul se presupune
ca ar apartine chiar neasemuitului ctitor, Petru I Musat, iar altul in mod sigur este locul
de veci al primei sotii a lui Stefan cel Mare si Sfint, Evdokia de Kiev, distinsa printesa
lituaniana. Mormintul intii din naos, atribuit lui Petru I, desi nu s-a gasit o piatra
funerara cu o inscriptie clara, este un cavou de caramida, unde se afla un sicriu de forma
trapezoidala in sectiune, care continea ramasitele pamintesti ale defunctului si un
impresionant complex textil medieval de inmormintare, aflat astazi in plin proces de
restaurare.
In ceea ce priveste pictura interioara restaurata de vienezul Karl Jobst, cu tabloul
votiv din naos in care este infatisat Imparatul Franz Joseph, cu chipul blind, relaxat,
si cu coroana asezata alaturi, pe o masuta, dar si cu celelalte scene ale programului
iconografic, este de multe ori situata la limita kitsch-lui. Desi in prezent aceasta
pictura este restaurata cu cheltuieli mari, mult mai profitabila din toate punctele de
vedere ar fi fost probabil repictarea fostei catedrale mitropolitane de catre unii din
marii zugravi de biserici ai tarii, Ion Grigore, Nicolae Sava, fratii Morosan din Suceava
s.a. Imaginile lui Karl Jobst se pierd in amanunte nesemnificative, chipurile personajelor
si-au epuizat complet aura hieratica si nobila specifica artei bizantine, iar
numeroasele tonuri folosite nu sint armonizate cu maiestria vechilor nostri zugravi.
Realizata intr-un stil academic dulceag, marcat de toate viziunile si partile mai
putin rezistente in timp ale romantismului, aceasta pictura arata ca zugravul vienez
nu a reusit sa se apropie de spiritul locului si al marii arte bizantine.
|
|
|
Prezentare: |
|
|
Autor |
|
|
Trimiteri |
|
|
Link-uri 154 |
|
|
|
Webmaster