|
Info Generale
|
|
|
Edificii Culturale |
|
|
Cazare si masa |
|
|
Turul Manastirilor |
|
|
Traditii |
 |
| |
manastirea Moldovita ...
prezentare
In general, aceste locasuri sunt situate intradevar in zone izolate - in regiuni
de munte sau in mijlocul padurilor - de multe ori la capatul unor poteci care duc spre
principalele pasuri din Carpatii rasariteni. Dotate cu averi importante fortificate,
pastrand importante comori artistice - pretioase nu numai prin mestesugul cu care sunt
lucrate, ci si prin materialele din care sunt facute - avand o amenajare interioara in
care se poate descifra o complexitate de functii - caci daca biserica ramane cel mai
important edificiu nu trebuie neglijate nici casele domnesti, nici egumeniile care imbina
salile de adunare cu beciurile pentru rezerve, nici trapezele monumentale - manastirile
aveau un rol important in ecologia tarii si in organizarea expoatarii resurselor inca
virgine din zonele mai putin locuite, si in acelasi timp si functia militara de posturi
de paza la accesele secundare care nu erau strajuite de cetati.
Dotate cu averi importante fortificate, pastrand importante comori artistice - pretioase
nu numai prin mestesugul cu care sunt lucrate, ci si prin materialele din care sunt facute
- avand o amenajare interioara in care se poate descifra o complexitate de functii - caci
daca biserica ramane cel mai important edificiu nu trebuie neglijate nici casele domnesti,
nici egumeniile care imbina salile de adunare cu beciurile pentru rezerve, nici trapezele
monumentale - manastirile aveau un rol important in ecologia tarii si in organizarea
expoatarii resurselor inca virgine din zonele mai putin locuite, si in acelasi timp si
functia militara de posturi de paza la accesele secundare care nu erau strajuite de
cetati.
Trofeul Marul de Aur este acordat de o cunoscuta revista franceza sub egida UNESCO
celebrelor manastiri din nordul Moldovei, intregesc satisfactiile estetice si sufletesti
ale vizitatorilor sositi la sfintul lacas.
istoric
Inaltata de Petru Rares in 1532, si zugravita in 1537, manastirea Moldovita prezinta
cateva trasaturi comune cu Probota si chiar cu Humorul. In primul rand, este o ctitorie
noua pe locul - sau, mai precis, in apropierea - alteia mai vechi, ruinate; in al doilea
rand, toate trei sunt o manifestare acelei slave imparatesti de care domnului ii placea
sa fie inconjurat.
Intr-adevar, in apropierea actualei manastiri, se mai pot inca vedea ruinele aceleia pe
care un act din vremea lui Alexandru cel Bun - 1410 - o pomeneste ca fiind nou zidita.
Este interesant de observat ca acelasi lucru se repeta si la Probota si la Humor, dupa
cum este posibil ca si la Putna sa fie existat un asezamant mai vechi decat biserica
Sfantului Stefan cel Mare iar la Neamt si Bistrita este sigur ca inainte de cele care
se vad astazi au fost inaltate alte monumente.
Fara indoiala, nu era o predilectie ciudata a domnului de restaura sau innoi vechile
locasuri si nici nu trebuie pusa aceasta actiune exclusiv pe seama traditiei, conservator
pastrata in cercurile bisericesti. Bogatele danii, constructiile importante , caracterul
fastuos,rafinat al constructiilor si al decoratiilor lor, toate aceste lucrari arata ca,
departe de a fi doar sediul unor colectivitati departate de viata tarii, manastirile
acestea aveau o anumita importanta sociala, se integrau in sistemul de organizare
economica, sociala, politica, si chiar militara a Moldovei.
Actuala manastire a fost inaltata la circa 400 de metri de fosta ctitorie a domnitorului
Alexandru cel Bun, construita intre 1402 si 1408 si distrusa la inceputul secolului al
XVI-lea, probabil din cauza unor alunecari de teren. Vechiul asezamint, ale carui ruine
se mai pot vedea si astazi, a devenit in timp un faimos centru de cultura si spiritualitate
ortodoxa, mai ales datorita Cuviosului Vasile ieromonahul, fiu de tarani din nordul Moldovei,
care s-a remarcat prin smerenie, rugaciune si intelepciune duhovniceasca si a fost
hirotonisit preot si numit egumen al Manastirii Moldovita de catre mitropolitul
Iosif Musat. Iubit si cautat atit de calugari, cit si de credinciosi, viitorul sfant
Vasile cel Nou de Moldovita "primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni si al
inainte vederii si nu putini bolnavi vindeca si cele viitoare mai inainte le cunostea",
asa cum a scris ieromonahul Ioanichie Olteanu in "Patiricul romanesc". Datorita
renumelui sau, Cuviosul Vasile a ajuns sfetnic si parinte duhovnicesc al lui Alexandru
cel Bun, precum si al multor cuviosi si sihastri, avind ucenici in Muntele Athos si
la Manastirea Studion din Bizant, de unde a adus zeci de manuscrise bisericesti la
Manastirea Moldovita. Tot aici, el a intemeiat o veritabila scoala de monahi catiheti
si caligrafi in traditia celor de la manastirile Bistrita si Neamt. Dupa moarte,
trupul sau a ramas nestricat si placut mirositor, moastele facatoare de minuni
stind peste 100 de ani in ctitoria lui Petru Rares, dupa care, din cauza vitregiilor
istoriei, au fost asezate intr-un loc tainic din manastire, unde odihnesc si in
prezent.
pictura
Pictura interioara este realizata potrivit vechilor erminii ale bisericii ortodoxe,
bolta pronaosului fiind dominata de Sfinta Fecioara cu Pruncul Iisus, sinoadele ecumenice,
ingeri in zbor, profeti si sfinti. In gropnita innegrita de fum se disting scenele
Adormirii Maicii Domnului, Deisis si portretul staretului Avram in timpul caruia s-a pictat
biserica. Cupola naosului este dominata ca de obicei de Iisus Pantocrator, inconjurat de
puterile ceresti, in pandantivi fiind redati evanghelistii, pe absida de sud scena
Pogoririi Sfintului Duh, iar in cea de nord Rastignirea, o capodopera a artei murale
romanesti, la care se remarca consonanta perfecta dintre linia dramatica si cromatismul.
rafinat, realizat in principal cu trei culori: albastru, rosu si galben. Tot in naos
apar scenele Patimilor Mintuitorului, sfintii militari, Sfintii imparati Constantin si
Elena, iar pe peretele de vest de o mare importanta istorica este tabloul votiv, in
care Petru Rares - ctitorul apare cu o coroana mare impletita, imbracat in haine lungi
si largi de brocart, cu flori de aur tesute pe fond galben, alaturi de sotia sa, Elena
si doi dintre fiii sai, Ilias si Stefanita.
Punctul de atractie al manastirii il constituie insa pictura exterioara "al fresco",
mai ales cea de pe peretele sudic, care s-a pastrat in conditii foarte bune. Stilul
frescelor exterioare este cel post-bizantin, cu influente din goticul international
si chiar din arta Renasterii, bineinteles fara introducerea perspectivei adoptata de
pictorii italieni ai epocii. Cei mai multi specialisti considera ca pictura de la
Moldovita este realizata tot de zugravi coordonati de vestitul Toma de la Suceava,
pictorul de curte al lui Petru Rares, despre care maica Tatiana stie ca a studiat
pictura in Occident si la Muntele Athos, asa cum a citit mai demult intr-o carte.
La inceputul domniei sale, unul dintre primele lucruri la care s-a gindit Petru
Rares, a fost sa ridice moralul poporului, hartuit de numeroasele lupte cu turcii,
tatarii sau polonii, lucru pe care il putea realiza numai prin intarirea credintei.
Fiind un mare iubitor de cultura, el a oferit oamenilor simpli adevarate carti cu
imagini, "o sfinta Liturghie completa, unde sint introduse evenimente istorice din
perioada cind a fost pictata'', asa cum afirma criticul de arta Sorin Ulea. Unele
scene, cum ar fi "Judecata de Apoi" sau "Asediul Constantinopolului" au fost
politizate in spiritul aspiratiilor legitime ale domnului moldovean.
Principalele culori ale frescelor de la Moldovita sint rosu, verde si galben, toate trei
obtinute din argila, la care se adauga un albastru din azurit. Acesti coloranti naturali
erau amestecati cu pigmenti din plante sau din organe de animal, folositi in special pentru
conservare. Nu au fost descifrate inca toate secretele tehnice ale acestor extraordinare
picturi exterioare care au rezistat atitea secole, singurele pastrate fiind cele din
perioada domniei lui Petru Rares, desi ruinele bisericilor mai vechi de la Humor si Probota,
au dovedit ca primele fresce exterioare au fost realizate in timpul lui Alexandru cel Bun.
Pe peretele de sud poate fi admirat "Chinul", suitele de sfinti fiind prezentate in miscare
in procesiune de rugaciune spre Iisus Hristos, zugravit pe absida centrala. Pe contraforturi
sunt reprezentati trei sfinti stilpnici: Simion, Daniel si Luca, apoi "Arborele Genealogic"
pe un fundal albastru, cu filozofii alaturi, prezentati ca niste autentici imparati ai
gindirii. Cea mai interesanta scena este cea alcatuita din "Imnul Acatistului" si
"Asediul Constantinopolului", care impreuna reprezinta un imn dedicat Fecioarei Maria. In
loc de persi, asediatorii Constantinopolului, sint infatisati turcii si negrii. In pridvor
apare in principal "Judecata de Apoi", unde Iisus Hristos tine tronul Duhului Sfint cu
sapte copilasi, scena care subliniaza parca un paragraf din Evanghelia lui Matei: "Pina
nu veti fi ca pruncii, nu veti intra in Imparatia lui Dumnezeu.
Pe peretele nordic poate fi vazut un inedit fragment din "Scara virtutilor", care apare
sub forma unui turn concentric cu cite 12 trepte de o parte si de alta a axului central.
Pictura murala de la Moldovita se remarca prin unitatea stilistica si acordul perfect
intre detalii si intreg, dar si prin cromatica de o stralucire mocnita data de folosirea
unei palete restrinse(rosu-caramiziu, verde, albastru si galben) si a unor ''sonoritati''
mai grave.
arhitectura
Biserica Manastirii de la Moldovita este zvelta si cu proportii armonioase,
construita in plan trilobat si avind cinci incaperi (pridvor, pronaos,
gropnita, naos si sfintul altar), compartimentare care apare pentru prima oara la Manastirea
Probota. Pridvorul este deschis ca la Manastirea Humor, spre deosebire de cele construite
in vremea lui Stefan cel Mare, si in locul ferestrelor gotice de la Probota apar doar
ancadramentele lor, realizindu-se o comuniune intima intre natura si sfintul lacas.
Pronaosul este de dimensiuni mari, gropnita ascunde o tainita, iar turla de deasupra
naosului este construita pe doua baze stelate suprapuse, fiind circulara in interior
si octogonala in exterior. Interesanta este si bolta pronaosului, o calota inaltata
pe 8 arcuri intretaiate, toata incaperea fiind luminata de patru ferestre.
Influenta gotica se poate vedea mai ales la chenarele usilor si ferestrelor,
dar apar uneori si elemente renascentiste. Acoperisul este de sita, cu pante
repezi si streasina lata.
Clisiarnita, inaltata pe locul fostei case domnesti de Efrem, episcop de Radauti,
practic al doilea ctitor al manastirii, in perioada 1610-1612, unde pot fi remarcate
sirurile de caramizi dispuse in zimti, elemente arhitectonice specifice Tarii Romanesti,
cladirea cu paraclisul, trapeza, chiliile manastiresti si incaperile staretiei,
turnurile de aparare si puternicele ziduri imprejmuitoare, cele mai multe refacute
in secolele XVII si XVIII, asigura caracterul monumental al ansamblului, care a fost
in decursul timpului lacas religios si de cultura, centru administrativ si vamal sau
punct de straja in apropierea vechii granite cu Transilvania. In incinta poate
fi
admirat si bustul lui Petru Rares, realizat in 1979 de sculptorul bucurestean Gir
Radulescu, cel care a amenajat si sala tronului lui Stefan cel Mare la Muzeul National
al Bucovinei. Piesele rare si extrem de valoroase din muzeul amenajat in clisiarnita,
acel jilt somptuos al lui Petru Rares, sculptat in lemn de paltin, vechi psaltiri,
epitafuri, pomelnicul triptic cu un frumos coronament cu sculpturi florale, s.a.
|
|
|
Prezentare: |
|
|
Autor |
|
|
Trimiteri |
|
|
Link-uri 154 |
|
|
|
Webmaster