|
Info Generale
|
|
|
Edificii Culturale |
|
|
Cazare si masa |
|
|
Turul Manastirilor |
|
|
Traditii |
 |
| |
biserica Sfintei Cruci din Patrauti ...
prezentare
Cunoscut in documente inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun, satul Patrauti,
situat la 10 km de fosta capitala a Moldovei, se pare ca a fost intemeiat in 1330 de un
anume Patru, cum afirma traditia locului. Cocheta biserica, care facea parte din ansamblul
singurei manastiri de maici ctitorita de Stefan cel Mare, cu forme arhitectonice blinde si
calme, te indeamna parca la o comuniune intima cu ierarhiile ceresti si cu livada de visini
infloriti din curte, cu dealul impadurit din apropiere, la poalele caruia odihnesc, intr-un
vechi cimitir, monahi sau osteni ai viteazului domnitor. Oamenii de aici par marcati si
acum de viata exemplara a marelui inaintas, cei mai multi avind ceva din impetuozitatea sa,
data de o ardenta fuziune intre un mod de viata bataios, puternic implicat in realitate, si o
neobisnuita traire mistica.
Manastirea de maici de la Patrauti, zidita se pare dupa lupta de la Scheia pe Siret,
pe care Stefan Voievod a purtat-o in 1486 impotriva ostilor unguresti conduse de Hroiot, era
destinata in special ingrijirii ranitilor proveniti dupa luptele purtate in preajma Cetatii
de Scaun a Sucevei. In curtea actualei biserici exista acum peste 500 de ani o bolnita, un
fel de spital de campanie. Ingrijirea bolnavilor si ranitilor de catre calugarite era un
obicei intrat deja in acea perioada in traditia manastirilor din Occident.
Pisania in limba slavona aflata deasupra portalului de intrare consemneaza:
''Io Stefan Voievod, Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput sa zideasca
aceasta Manastire in numele Sfintei Cruci in anul 6995(1487) luna iunie ziua 13''.
Din ''Cronica patrauteana'' a fost recuperat in conditii inca nelamurite doar un fragment
care se refera la istoria fostei manastiri de maici, informatii preluate din cartea unui
austriac, Frantz-Adolf Wikenhauser, tiparita la Cernauti in 1881. Aflam de aici ca Stefan Voda
a daruit Manastirii Patrauti mosiile Patrauti si Mihoveni, carti si vase bisericesti, fapt
intarit si printr-un uric de principele Constantin Mihai Cehan Racovita, in 7 septembrie
1756. Lipsind uricele soartea acestui schit este foarte putin cunoscuta. Nu incape insa
indoiala ca furtunile vremilor urmatoare, de cari au avut a suferi intreaga teara impreuna
cu capitala Suceava, au devastat si schitul calugaritelor din Patraut. Astfel de furtuni
s-au descarcat asupra Moldovei in anul 1497, cind craiul lesesc Ioan Albert a batut trei
luni orasul Suceava, apoi in 1538, cind sultanul Soliman II a intrat in Suceava de l-a pus
pe tronul Moldovei pe Stefan IV Lacusta(1538-1540) in locul cazutului in dizgratie Petru
Rares. Traditia spune ca turcii ar fi devastat atunci si schitul Patraut. Dara chiar de
nu s-ar fi intimplat aceasta apoi cu buna seama ca acest schit n-a ramas neatins de
vijeliile de pe timpul lui Stefan Tomsa, de neasteptata incalcare a Moldovei prin
tatarii sub sultanul Calga in anul 1650 si de cazacii lui Timus Chmelnitchi, cari
pradara manastirea Dragomirna si chiar departatul schit Humorul.'', scrie istoricul
austriac. ''Temeinic devastat'' in decursul vremii, asezamintul de maici de la Patrauti
Ultima calugarita din Patrauti cu leafa de la statul austro-ungar, Safta Bodnariu, a
murit pe 9 iulie 1814, dupa aceea buruienile si copacii fortind chiar si usa sfintei
biserici.
pictura
La biserica "Inaltarea Sfintei Cruci" din Patrauti, pictata aproape sigur imediat dupa ce
a fost zidita, putem admira cea dintii realizare a programului iconografic specific stilului
moldovenesc, cu elemente provenite atit din Bizant, cit si din mediul carturaresc al curtii
domnesti de la Suceava, extrem de deschis atit la influente orientale, cit si occidentale.
Luand in considerare inscriptiile in limba greaca de pe scenele din interiorul bisericii
si stilul artistului, cercetatorul francez Andre Grabar a avansat ipoteza ca pictura a fost
realizata de Gheorghios din Tricala(Tesalia).
Biserica a fost repictata partial de mai multe ori in decursul timpului, dar din fericire
se pare ca mesterii locali au respectat destul de bine configuratia si culorile frescelor
initiale. Desi multe scene au fost deteriorate de numeroasele evenimente din cronica neagra
a manastirii, tabloul votiv din naos si ampla fresca de pe peretele vestic al pronaosului,
intitulata ''Cavalcada Sfintului Imparat Constantin cel Mare'', care se mai gaseste doar la
biserica din Arbore, stau marturie despre calitatile acestui maestru al picturii sacre. In
tabloul votiv, Stefan cel Mare, zugravit cu un chip rotund si luminos, incadrat de niste
tabloul votiv, Stefan cel Mare, zugravit cu un chip rotund si luminos, incadrat de niste
plete blonde, poate fi vazut tinind in miini macheta bisericii pe care o prezinta ca pe
o ofranda lui Iisus Hristos, prin intermediul Sfintului Imparat Constantin cel Mare,
inaintasul sau in lupta pentru cruce, domnitorul stind alaturi de sotia sa, Maria
Voichita, si cele doua domnite, Maria si Ana. Toata rigiditatea si raceala hieratismului
bizantin se topeste intr-un incintator tablou de familie cu valente ale picturii de
curte, in care liniile curbe si calde se armonizeaza cu culorile vii de pe fete si
vestmintele pline de nestemate, dominate de stralucirea acelui ocru auriu specific
Patrautiului.
In ce priveste cavalcada sfintilor militari, considerata de unii critici de arta un veritabil
manifest al luptei antiotomane, fresca din pacate destul de afectata de trecerea timpului,
aceasta este o scena din ciclul istoriei crucii care nu figureaza in erminiile bizantine si
nu se mai regaseste in arta sacra a tarilor ortodoxe vecine. Sub crucea alba stralucind pe
cerul albastru, un semn al comuniunii cu ierarhia luminii, se aude parca zanganitul de arme
al unei procesiuni de sfinti militari calarind armasari zvelti, in frunte cu Arhanghelul
Mihail, urmat de Sfintul Imparat Constantin cel Mare, apoi de sfintii Gheorghe, Dumitru,
cei doi Teodor, Procopie, Mercurie, Nestor, Artemie, Eustatie. Claritatea si echilibrul
desenului precis, uneori cu efecte de evantai, "larg invaluitor"(V.Dragut), care
sugereaza perfect miscarile elegante si unduitoare ale personajelor, culorile sobre
ca niste taciuni aprinsi, care iau foc doar in vecinatatea acelui galben incarcat de
profunzimile invizibilului, fac din scenele care se mai pastreaza un punct de reper
pentru inceputurile stilului moldovenesc in pictura noastra veche.
Din pictura exterioara nu se mai pastreaza decit un fragment din Judecata de Apoi pe peretele
vestic ,
restaurat in 1989 de pictorul prof. Oliviu Boldura din Bucuresti, ajutat de Tatiana Pogonat.
Deosebirile stilistice evidente, date de folosirea unui desen si a unei cromatici mai
expansive, in comparatie cu pictura interioara, ne fac sa credem in ipoteza ca pictura
exterioara a fost realizata mai tirziu, probabil in anul 1550.
arhitectura
Biserica imbina elemente ale artei sacre bizantine, gotice si
renascentiste.
Ca elemente de arhitectura Biserica Patrauti are: arce diagonale
etajate,
cu pandantivi si calote semisferice, care favorizeaza
efectul de inaltare si de punere in abis a spatiului interior.
Manastirea de maici de la Patrauti, zidita se pare dupa lupta de la Scheia
pe Siret, pe care Stefan Voievod a purtat-o in 1486 impotriva ostilor unguresti
conduse de Hroiot, era destinata in special ingrijirii ranitilor proveniti dupa
luptele purtate in preajma Cetatii de Scaun a Sucevei. In curtea actualei biserici
exista acum peste 500 de ani o bolnita, un fel de spital de campanie. Ingrijirea
bolnavilor si ranitilor de catre calugarite era un obicei intrat deja in acea perioada
in traditia manastirilor din Occident. Pisania in limba slavona aflata deasupra portalului
de intrare consemneaza: ''Io Stefan Voievod, Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan
Voievod, a inceput sa zideasca aceasta Manastire in numele Sfintei Cruci in anul 6995(1487)
luna iunie ziua 13''.
Portalul usii de intrare in stil gotic, aflat in partea de vest a pronaosului, avind un
chenar in arc frint cu usciorii si arhivolta profilate, cele trei abside prevazute cu gratioase
firide alungite si cu un rind de ocnite deasupra lor, turla impodobita de asemenea cu 12 firide
si ocnite, placile ceramice verzi si violete din partea superioara a navei si a turlei,
asigura edificiului o faptura plina de simplitate, eleganta si cu un accentuat simt al
proportiilor.
Mica si frumoasa biserica din Patrauti ofera o surpriza de proportii si amatorilor de arta
moderna. In curte, la citiva metri de portalul in stil gotic, ei pot sa stea la taifas in
jurul unei Mese a tacerii(foto) in miniatura, denumita insa de localnici Masa lui Stefan.
Ei sustin ca cele doua mari lespezi de piatra
care o alcatuiesc, niste semicalote sferice imperfecte puse invers, precum scaunele celebrei
opere de la Tirgu Jiu, dateaza de pe vremea ctitorului bisericii si l-au influentat pe
parintele sculpturii moderne, Constantin Brancusi, in conceperea Mesei tacerii. Cele
sapte scaune, de forma unor ghiulele de piatra, au fost adaugate insa mult mai tirziu,
in anul 1986, de catre parintele paroh de atunci, Stefan Chiscari. Actualul preot paroh,
tinarul Dumitru Apetrei, sustine ca un cunoscut critic de arta iesean, Valentin Ciuca,
i-a declarat ca a vazut in 1987, in cartea de aur a bisericii, un text semnat de Brancusi.
Mai mult, tot el ar fi spus ca genialul sculptor s-ar fi inspirat si pentru realizarea
ansamblului ''Poarta sarutului'' de la modelele sculptate in lemn aflate mai demult pe
cerdacul unei case din apropierea bisericii. Acest volum al cartii de onoare denumita
si "Cronica patrauteana", in care se mai aflau si marturii apartinind lui Nicolae
Iorga, George Enescu si altor reprezentanti de elita ai spiritualitatii noastre,
semnaturile lor fiind vazute de pilda si in 1976, pe foi ingalbenite de vreme,
de catre Ilie Cibu, director la SC Rulexim SA Suceava, in prezenta prozatorului
Alexandru Ivasiuc, a disparut fara urma. A disparut si un alt volum la fel de
pretios, mult mai vechi, un manuscris din 1787, copiat de dascalul Manolache,
care cuprindea in afara de texte liturgice si unele extrase din "Psaltirea"
lui Dosoftei, precum si amanunte asupra mortii lui Grigore Ghica, manuscris
denumit de specialisti ''Codicele patrautean''. Se mai pastreaza insa in sfintul
lacas Biblia de la Buda, tiparita si prefatata in secolul al XVIII-lea de Samuil
Micu Klein, un tom masiv de peste 5 kg.
|
|
|
Prezentare: |
|
|
Autor |
|
|
Trimiteri |
|
|
Link-uri 154 |
|
|
|
Webmaster