|
Info Generale
|
|
|
Edificii Culturale |
|
|
Cazare si masa |
|
|
Turul Manastirilor |
|
|
Traditii |
 |
| |
manastirea Sucevita ...
prezentare
Prima ctitorie a familiei Movilestilor, care a precedat actualului
complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma
anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiopul (1582-1591), fratii
Movila, ajungand sfetnicii voievodului si avand o situatie economica
prospera, incep construirea unei manastiri de amploare. prima cladire
ridicata a ansamblului a fost biserica zidita intre anii 1582-1584.
Manastirea Sucevita-Vedere Generala
Dupa venirea pe tronul Moldovei, in 1595, Ieremia Movila adauga
bisericii doua pridvorase, amplasate la intrarea in biserica pe
laturile de nord si de sud, zidurile si turnurile de incinta, care
confera manastirii infatisarea de cetate medievala, o casa domneasca,
ale carei ruine se mai vad pe latura de nord a complexului, precum si
chilii pentru calugari.
Tot timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior
si exterior.
istoric
Prima ctitorie a familiei Movilestilor, care a precedat actualului
complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma
anului 1581. In timpul domniei lui Petru Schiopul (1582-1591), fratii
Movila, ajungand sfetnicii voievodului si avand o situatie economica
prospera, incep construirea unei manastiri de amploare. prima cladire
ridicata a ansamblului a fost biserica zidita intre anii 1582-1584.
Manastirea Sucevita-Vedere Generala
Manastirea Sucevita-Vedere Generala
Dupa venirea pe tronul Moldovei, in 1595, Ieremia Movila adauga
bisericii doua pridvorase, amplasate la intrarea in biserica pe
laturile de nord si de sud, zidurile si turnurile de incinta, care
confera manastirii infatisarea de cetate medievala, o casa domneasca,
ale carei ruine se mai vad pe latura de nord a complexului, precum si
chilii pentru calugari.
Tot timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior
si exterior.
pictura
Biserica cu hramul "Invierea Domnului" este construita in stilul
arhitecturii moldovenesti, stil consolidat in timpul domniei lui
Stefan cel Mare si Sfant, care este de fapt o imbinare armonioasa a
elementelor de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de
arhitectura ale vechilor bisericii din lemn din Moldova. Pictura,
realizata in fresca, a fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan
Zugravul si fratele sau Sofronie, si se pastreaza in forma originala.
Programul iconografic al picturii interioare si exterioare respecta
traditia constituita in prima jumatatee a secolului al XVI-lea - epoca
lui Petru Rares - dar introduce si unele teme noi, cu caracter
teologic-dogmatic, cum este scena din conca naosului, reprezentand
imnul liturgic "Unul Nascut ..." si alte reprezentari ale Sfantei
Treimi. O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este
inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile
unor sfinti cum sunt: Sf. Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf.
Ierarh Nicolae, Sf. Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise, s.a.,
prezentate cu scop educativ. Stiinta si maestria pictorilor se
descifreaza cu deosebire in abordarea perspectivelor studiate, a
popularii fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spatiului
artistic postbizantin din aceasta zona a Europei. Tabloul votiv,
reprezentand intreaga familie a lui Ieremia Movila, se desfasoara in
partea stanga a usii naosului, in partea opusa a usii aflandu-se al
doilea tablou votiv, cu Mitropolitul Gheorghe Movila, initiatorul
constructiei bisericii, precum si cu tatal fratilor Movila, Ioan
Movila, fost logofat, calugarit la batranete, cu numele de Ioanichie.
Pictura naosului reprezinta "Viata Mantuitorului Iisus Hristos -
minunile si patimile". Pictura esterioara a Manastirii Sucevita este
cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura
exterioara, singura care-si pastreaza latura de nord, unde este
reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai impresionanta, prin
amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. In
aceasta scena este redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului
de a pasi spre perfectiune, pentru a-si redobandi chipul pierdut prin
caderea in pacat.
Pe peretii celor trei abside, in sapte registre, este redata
"Rugaciunea tuturor sfantilor", tema unica in arta crestin-ortodoxa,
creatie a scolii de pictura din Moldova.
Fata sudica este decorata cu "Arborele lui Iesei", avand la baza
filozofii antici", Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in flacari" si
"Acoperamantul Maicii Domnului".
Pictura murala de la Sucevita, considerata de cercetatorul de arta
francez Paul Henry "testamentul artei moldovenesti", incheie epoca de
mari creatii, care a fost secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu
pictura exterioara de la Humor, Moldovita, Arbore si Voronet
constituie capodopere ale artei universale.
Sfintul Ioan Scararul, numit si Scolasticul, pentru aleasa sa
pregatire intelectuala, sau Sinaitul, in amintirea perioadei petrecute
la Manastirea din Muntele Sinai, a trait in secolul al VI-lea D.H. si
este autorul uneia dintre cele mai renumite carti de teologie
crestina, ''Scara dumnezeiescului urcus''. El a scris, intr-un stil cu
certe calitati literare si duhovnicesti, o culegere de reguli pentru
monahi, valabile insa si pentru laici, care fiind respectate ar
asigura urcarea acestora spre cer ca pe o scara aidoma celei vazute de
Patriarhul Iacov in vis. Cele 30 de trepte ale acestei scari a luminii
zugravita pe peretele nordic al Manastirii Sucevita, ar fi: lepadarea
de viata desarta si retragerea, despatimirea, instrainarea,
ascultarea, pocainta, pomenirea mortii, plinsul de bucurie
facator(plinsul dupa Dumnezeu), neminierea, netinerea de minte a
raului, renuntarea la viciul clevetirii, tacerea, evitarea minciunii,
evitarea lenei sufletesti, infrinarea lacomiei stomacului, castitatea,
lipsa iubirii de arginti si neagonisirea, absenta nesimtirii, cintarea
in obste, privegherea trupeasca, lipsa fricii, evitarea slavei
desarte, lipsa mindriei, evitarea hulei, blindetea si simplitatea,
preainalta smerita cugetare, dreapta socoteala, sfintita linistire a
trupului si a sufletului, fericita rugaciune, desavirsirea si, in
sfirsit, dragostea, in chip de sfinta treime a virtutilor(credinta,
nadejdea si iubirea).
De o frumusete plina de sfinta treime a lumii morale, icoanele de pe
peretii Manastirii Sucevita asteapta parca tranfigurarea noastra, in
asa fel incit sa devenim noi imaginile lor, trupuri de inviere
profilate pe cerul invizibil. ''Urcati, urcati, fratilor, purtind cu
rivna suisuri in inima'', ne indeamna din inalturi Sfintul Ioan
Scararul.
arhitectura
Biserica cu hramul "Invierea Domnului" este construita in stilul
arhitecturii moldovenesti, stil consolidat in timpul domniei lui
Stefan cel Mare si Sfant, care este de fapt o imbinare armonioasa a
elementelor de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de
arhitectura ale vechilor bisericii din lemn din Moldova.
Impetuoasa prin inaltimea siluetei si prin bogatia si stralucirea
frescelor exterioare, bine pastrate si pe peretele sudic, spre
deosebire de Humor, Probota, Moldovita si Voronet, biserica Manastirii
Sucevita cu hramul Invierea Domnului este in acelasi timp aproape
desavirsita prin imbinarea armonica dintre arhitectura si pictura
murala. Compartimentarea in exonartex, pronaos, gropnita, naos si
sfintul altar respecta structura impusa in vremea domnitorului Petru
Rares, inedite fiind in principal cele doua pridvorase adaugate la
exonartex de catre Ieremia Movila, o influenta a arhitecturii sacre
din Tara Romaneasca, multiplicarea ferestrelor in naos si schimbarea
unor teme iconografice in interior si exterior. Tot invatatul si
curajosul domn al Moldovei a inaltat aici impunatoare case domnesti,
acum doar ruine, semetele ziduri inalte de 7 metri si groase de 3
metri, si turnul-clopotnita, sprijinit de contraforturi, cu doua
clopote care se pastreaza si in prezent. Pronaosul este
dreptunghiular, cu un sistem de boltire din calote sferice pe
pandantivi, luminat de patru ferestre dispuse cite doua la nord si la
sud, gropnita are tainita, naosul este foarte luminat de trei ferestre
dispuse in absida sudica si alte trei in cea nordica, cu cupola si
turla inaltate pe ingenioase arcuri de piatra si cu absida altarului
de forma circulara, cu o boltire realizata prin arcuri in retragere si
printr-un sfert de sfera. In gropnita sint inmormintati fratii
voievozi Ieremia si Simion Movila, mormintele avind lespezi din
marmura alba de Ruschita, cu decoratii si inscriptii slavone de o mare
frumusete. Colectia de obiecte de cult are o mare valoare istorica si
artistica, prin broderiile folosite drept acoperaminte de mormint
care-i reprezinta pe Ieremia(1606) si Simion Movila(1609), lucrate cu
fir de aur, argint, matase si perle, epitaful din 1597, impodobit cu
mii de perle, cruci, icoane, evangheliare, dvere, dar si capsula de
argint aurit in care se pastreaza o suvita din parul sotiei lui
Ieremia Movila, Elisabeta, ''in semn de pretuire
In apropierea actualei manastiri, se mai pot inca vedea ruinele
aceleia pe care un act din vremea lui Alexandru cel Bun - 1410 - o
pomeneste ca fiind nou zidita.
|
|
|
Prezentare: |
|
|
Autor |
|
|
Trimiteri |
|
|
Link-uri 154 |
|
|
|
Webmaster